Cazuri de Utilizare BIM (CUB-uri)

Modelarea straturilor (litografia) terenului în baza unuia sau mai multor foraje geotehnice sau hidrogeologice. Cele mai comune scopuri sunt de a evalua stabilitatea și capacitatea de suport a terenului pentru dimensionarea fundațiilor (conexiune la Analiza și Dimensionare Structurală - CUB7, CUB26.5) precum și stabilirea existenței și adâncimii pânzei freatice.

Modelarea topografiei suprafeței terenului pe baza unei ridicări topografice, având rolul de a oferi suportul necesar pentru sistematizarea verticală ulterioară și pentru conformarea la cerințele proiectului. Modelul va include delimitarea terenului/terenurilor studiate prin separarea geometrică bazată pe conturul cadastral al acestora. Modelul topografic poate fi realizat pe baza unei ridicări topografice clasice sau a unor metode de captare digitală a realității (scanare LIDAR la sol, fotogrametrie, scanare aeriană din UAV/drone).

Modelarea utilităților publice în imediată vecinătate a terenului studiat. Acestea pot fi cămine de apă; de canalizare; racorduri/cămine de gaz natural, puncte de bransament electricitate, echipamente precum posturi de transformare, hidranti exteriori stradali inclusiv conductele cu diametre de peste DN 50.

Modelarea construcțiilor existente pe amplasament (releveu 3D), a împrejmuirilor (dacă există), precum și a clădirilor, infrastructurii și a dotărilor publice din imediată vecinătate a terenului studiat, după caz, în funcție de scopul pentru care se realizează (studiu de însorire, aviz CZMI, PUD, PUZ etc.). Modelul poate fi realizat pe baza unei ridicări topografice clasice, a unui releveu sau a unor metode de captare digitală a realității (scanare LIDAR, fotogrametrie etc.).

Un proces în cadrul căruia părțile interesate vizualizează unul sau mai multe modele 3D și oferă feedback pentru a valida diverse aspecte ale design-ului. Aceste aspecte includ evaluarea respectării cerințelor proiectului, vizualizarea prealabilă a aspectului estetic și a dispunerii construcției într-un mediu virtual, precum și stabilirea unor criterii precum locația în sit, liniile de vizibilitate, iluminatul natural, securitatea, accesibilitatea, texturile, culorile etc. Acest caz de utilizare BIM poate fi realizat cu ajutorul unui CDE, a unor software-uri de randare în timp real sau cu ajutorul unor echipamente speciale de tip VR/AR. Machetele virtuale pot fi realizate la diferite niveluri de detaliu, în funcție de necesitățile proiectului. Un exemplu în acest sens este crearea unui model foarte detaliat al unei porțiuni mici a clădirii, cum ar fi o fațadă, sau o lucrare de artă de infrastructură, pentru a analiza rapid alternativele de proiectare și a rezolva problemele legate de design și constructibilitate.

Utilizând informații despre condiții existente, identificarea posibilelor situri pentru desfășurarea investiției, luând în considerare evaluarea orientării față de soare, a însoririi, evaluarea vanturilor, evaluarea vizibilității publice asupra terenului/obiectivului precum și analiza vizibilității către puncte de interes (naturale sau antropice). Alte studii pot fi analiza nivelului de zgomot, a poluării existente și alte surse de date. Ideal, aceste CUB ar trebui conectat și cu sistemele de informații geografice (GIS).

Captarea și definirea cerințelor de proiect: arii, funcțiuni, cerințe de livrabile, cerințe de reglementare, cerințe organizaționale și o estimare incipientă a costurilor. În această fază se definește Nota conceptuală și Tema de proiectare din care pot rezulta (dar nu este obligatoriu) volumetrii simple, suprafețe, trasee ipotetice, etc. În această etapă a proiectării se iau decizii cruciale, care aduc cea mai mare valoare proiectului atunci când beneficiarul este implicat în evaluarea opțiunilor și se analizează cea mai bună abordare.

Realizarea modelelor informaționale per disciplină. Elaborarea modelelor informaționale ale proiectului reprezintă o etapă esențială pentru integrarea acestor informații într-o bază de date inteligentă, din care pot fi extrase proprietăți, cantități, costuri, realiza grafice, etc. Modelele pot fi federalizate sau integrate (un singur model poate conține mai multe specialități), în funcție de cerințele proiectului. Nivelul de informație necesar (LOIN) pentru fiecare element aferent modelului se va defini în baza cerințelor fiecărui proiect în parte în cadrul Planului de Execuție BIM (BEP) cu mențiunea că informațiile geometrice și alfanumerice ar trebui să fie cel puțin suficiente pentru atingerea Cazului de Utilizare BIM pentru care respectivele modele sunt dezvoltate.

Analiza și dimensionarea structurală presupune utilizarea modelelor informaționale pentru fundamentarea soluției de rezistență a construcției — modelarea analitică a structurii (transferul geometriei și al proprietăților din modelul fizic BIM către modelul de calcul), definirea încărcărilor (permanente, utile, climatice — zăpadă și vânt, seismice, tehnologice) și a combinațiilor aferente, calculul static și dinamic al structurii, analiza modală și seismică conform cerințelor codurilor în vigoare, dimensionarea și verificarea elementelor structurale (stâlpi, grinzi, plăci, pereți, fundații) în funcție de materialul constitutiv (beton armat, oțel, lemn, zidărie), verificările la stările limită ultime și de serviciu, precum și dimensionarea armăturilor și a îmbinărilor — realizate pe baza atributelor geometrice și mecanice ale elementelor din modelul de structură, cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare și cu cerințele din normativele aplicabile (codurile CR, P100, SR EN — Eurocodurile), în vederea fundamentării soluției structurale, a memoriilor tehnice de rezistență și a coordonării cu celelalte specialități (arhitectură, instalații, geotehnică).

Utilizarea modelelor informaționale pentru verificarea respectării duratelor minime de însorire directă conform reglementărilor în vigoare, atât pentru construcția propusă, cât și pentru construcțiile învecinate afectate de aceasta — calculul duratei de însorire directă pentru încăperile relevante ale construcției propuse (camere de locuit, spații cu cerințe specifice de însorire), analiza umbririi generate de construcția propusă asupra clădirilor și terenurilor învecinate, analiza umbririi generate de contextul construit existent asupra construcției propuse, verificarea respectării duratei minime de însorire la data de referință (21 februarie / 21 octombrie, conform Ordinului 119/2014) și generarea documentațiilor grafice și numerice aferente (diagrame de însorire, hărți de umbrire, vederi pentru perioade caracteristice ale zilei) — realizate pe baza geometriei construcției propuse și a modelului de context georeferențiat (construcții existente din vecinătate, topografie), cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare și cu cerințele normativelor aplicabile, în vederea fundamentării soluției de amplasare și conformare a clădirii și a documentațiilor pentru avizare (avizul DSP, A.C., documentații PUD/PUZ).

Utilizarea modelelor informaționale pentru analiza radiației solare incidente pe anvelopa clădirii, în vederea fundamentării calculelor inginerești de consum energetic — calculul radiației solare incidente pe fațade, vitraje și acoperișuri (orară, zilnică, sezonieră, anuală), analiza aporturilor solare prin elementele transparente ale anvelopei și impactul asupra sarcinilor termice de răcire și de încălzire, studiul sistemelor de umbrire pasive (parasolare orizontale și verticale, retrageri, console, vegetație), studiul sistemelor de umbrire active (jaluzele, rulouri, sisteme automatizate), analiza eficienței dispozitivelor de umbrire pe perioade caracteristice (sezonul cald vs. sezonul rece) și integrarea rezultatelor în calculul performanței energetice a clădirii — realizate pe baza geometriei anvelopei, a orientării și a proprietăților optice ale elementelor (factor solar g, transmitanță luminoasă, coeficient de absorbție) din modelele de arhitectură, cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare, în vederea fundamentării soluțiilor de anvelopă și de umbrire și a optimizării consumului energetic al clădirii.

Utilizarea modelelor informaționale pentru analiza performanței termice a anvelopei clădirii și calculul coeficientului global de izolare termică (G/G1) — identificarea elementelor anvelopei (pereți exteriori, planșee, terase, acoperișuri, ferestre, uși), calculul rezistențelor termice (R) pe baza alcătuirilor stratificate, calculul punților termice (Ψ, χ), calculul G/G1 și compararea cu valorile normate GN/G1N — realizate pe baza atributelor termice ale elementelor din modelele de arhitectură, cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare și cu cerințele normativelor aplicabile, în vederea fundamentării soluțiilor anvelopei în fazele incipiente ale proiectării.

Utilizarea modelelor informaționale pentru evaluarea performanței de sustenabilitate a construcției, prin conectarea elementelor din model la baze de date cu materiale și sisteme care conțin atribute de mediu (declarații de mediu de produs — EPD, conținut de carbon încorporat, conținut reciclat, durată de viață, posibilități de reutilizare/reciclare), în vederea generării de rapoarte de analiză a ciclului de viață (LCA — Life Cycle Assessment) și a altor evaluări specifice — amprenta de carbon încorporată și operațională, consumul de resurse, gestionarea deșeurilor de construcție și demolare, performanța energetică și hidrică, calitatea mediului interior, integrarea în context urban și natural — precum și pentru fundamentarea documentațiilor necesare obținerii certificărilor de sustenabilitate (BREEAM, LEED, DGNB, Level(s), Green Homes etc.). Analizele se realizează pe baza atributelor și clasificărilor asociate elementelor din modelele de specialitate, cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare și cu cerințele schemei de certificare vizate, în vederea fundamentării soluțiilor de proiectare cu impact redus asupra mediului și a obținerii punctajelor aferente certificărilor.

conformarea nZEB Utilizarea modelelor informaționale pentru analiza performanței energetice a construcției, fundamentarea soluțiilor de alimentare cu energie din surse regenerabile și verificarea conformării la cerințele de clădire cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB — nearly Zero-Energy Building). Pe baza zonei climatice, a performanței anvelopei clădirii (CUB10), a funcțiunii și numărului de utilizatori, prin generarea unui model energetic (BEM — Building Energy Model) derivat din modelul informațional nativ, se analizează și se stabilește necesarul de consum energetic al obiectivului. Pe baza acestui necesar și a condițiilor specifice amplasamentului se realizează analiza privind tipul, poziționarea și dimensionarea surselor de energie regenerabilă (PV, panouri solare termice, sisteme geotermale, sisteme eoliene, pompe de căldură etc.). Suplimentar, modelul poate susține verificarea conformării la cerințele nZEB prin urmărirea indicatorilor specifici — consumul de energie primară totală, ponderea minimă a energiei din surse regenerabile în consumul total, performanța termică a anvelopei (inclusiv etanșeitate), eficiența sistemelor de instalații — în corelare cu Legea 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor și cu reglementările tehnice aplicabile, în vederea fundamentării soluțiilor de proiectare, a documentațiilor pentru certificarea energetică și a auditului energetic.

Utilizarea modelelor informaționale și a metodelor computaționale pentru generarea, modificarea, verificarea și optimizarea automată a geometriei, datelor și relațiilor din model pe baza unor reguli, parametri și algoritmi predefiniți — generarea parametrică a geometriei (forme, configurații, pattern-uri repetitive, suprafețe complexe definite prin reguli matematice), proiectarea generativă (explorarea automată a multiplelor variante de soluție pe baza unor obiective și constrângeri definite), automatizarea sarcinilor repetitive de modelare (plasare în serie de elemente, populare cu mobilier sau echipamente, generare de structuri repetitive), manipularea și transformarea în masă a datelor asociate elementelor din model (atribuire de proprietăți, redenumiri, reclasificări), optimizarea soluțiilor pe baza unor criterii multiple (performanță energetică, cost, structurală, funcțională), precum și integrarea cu instrumente de analiză și calcul prin transferul bidirecțional al datelor — realizate prin medii de programare vizuală (Grasshopper, Dynamo sau echivalent) sau prin interfețe de programare a aplicațiilor (API), pe baza modelelor de specialitate, cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare și cu scopul analizei, în vederea creșterii productivității, inclusiv în relație cu CUB34, reducerii erorilor manuale și fundamentării deciziilor de proiectare prin explorarea sistematică a soluțiilor.

Utilizarea modelelor informaționale pentru fundamentarea soluțiilor tehnice ale instalațiilor sanitare interioare — dimensionarea rețelelor de distribuție a apei reci și calde menajere (debite de calcul, diametre, viteze, pierderi de sarcină, asigurarea presiunilor la consumatori), dimensionarea sistemului de preparare a apei calde menajere (boilere, schimbătoare, recirculare), dimensionarea instalațiilor de canalizare menajeră interioară (debite, diametre, pante, ventilare coloane), dimensionarea instalațiilor de canalizare pluvială interioară (receptoare de terasă, coloane, colectoare), dimensionarea instalațiilor de stingere a incendiilor cu apă (hidranți interiori, sprinklere, drencere, rezerva intangibilă), precum și verificarea echipării sanitare în raport cu funcțiunea și numărul de utilizatori — realizate pe baza atributelor geometrice și hidraulice ale elementelor din modelele de instalații sanitare, cu un nivel de detaliere (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare și cu cerințele normativelor aplicabile, în vederea fundamentării soluțiilor de proiectare, a memoriilor tehnice și a coordonării cu celelalte specialități.

Utilizarea modelelor informaționale pentru fundamentarea soluțiilor tehnice ale rețelelor edilitare de apă și canalizare — dimensionarea rețelelor de alimentare cu apă (debite, diametre, presiuni, pierderi de sarcină), dimensionarea rezervoarelor și a stațiilor de pompare, calculul rețelelor de canalizare menajeră, pluvială sau unitară, dimensionarea construcțiilor anexe (cămine, separatoare, bazine de retenție) și a stațiilor de epurare, analiza hidraulică a rețelei (simulări de regim permanent și tranzitoriu), realizate pe baza atributelor geometrice și hidraulice ale elementelor din modelele de hidroedilitare, cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare și cu cerințele normativelor aplicabile, în vederea fundamentării soluțiilor de proiectare, a memoriilor tehnice și a coordonării cu celelalte specialități.

Utilizarea modelelor informaționale pentru fundamentarea soluțiilor tehnice ale instalațiilor de ventilare și climatizare — calculul sarcinilor termice de răcire și de încălzire pe încăperi și pe zone termice, calculul debitelor de aer necesare (ventilare igienică, evacuare noxe, compensare), dimensionarea echipamentelor de tratare a aerului (centrale de tratare, unități interioare/exterioare, recuperatoare de căldură), dimensionarea tubulaturilor de ventilație (secțiuni, viteze, pierderi de sarcină) și a tubulaturilor frigorifice, dimensionarea sistemelor de desfumare și de evacuare a fumului în caz de incendiu, analiza calității aerului interior și a confortului termic (temperatură, umiditate, viteza aerului), precum și verificarea eficienței energetice a sistemului — realizate pe baza atributelor geometrice și termice ale elementelor din modelele de arhitectură și de instalații IVC, cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare și cu cerințele normativelor aplicabile, în vederea fundamentării soluțiilor de proiectare, a memoriilor tehnice și a coordonării cu celelalte specialități.

Utilizarea modelelor informaționale pentru fundamentarea soluțiilor tehnice ale instalațiilor de încălzire — calculul necesarului de căldură pe încăperi și pe ansamblul clădirii (pierderi de căldură prin transmisie și prin ventilare, sarcini de încălzire), dimensionarea sursei termice (centrale termice, pompe de căldură, schimbătoare de căldură, racord la sistem centralizat), dimensionarea corpurilor de încălzire (radiatoare, ventiloconvectoare, sisteme de încălzire prin pardoseală/plafon/pereți), dimensionarea rețelelor de distribuție a agentului termic (diametre, debite, viteze, pierderi de sarcină, echilibrare hidraulică), dimensionarea sistemelor de pompare și a vaselor de expansiune, analiza eficienței energetice și a regimului de funcționare al sistemului, realizate pe baza atributelor geometrice și termice ale elementelor din modelele de arhitectură și de instalații termice, cu un nivel de detaliere (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare și cu cerințele normativelor aplicabile, în vederea fundamentării soluțiilor de proiectare, a memoriilor tehnice și a coordonării cu celelalte specialități.

Analiza iluminatului artificial presupune utilizarea modelelor informaționale pentru verificarea performanței sistemului de iluminat în raport cu funcțiunile spațiilor — calculul nivelurilor de iluminare medie menținută pe planul util, verificarea uniformității iluminării, analiza luminanței și a indicelui de orbire (UGR), verificarea indicelui de redare a culorilor (CRI) și a temperaturii de culoare, analiza distribuției fluxului luminos și a randamentului corpurilor de iluminat, calculul iluminatului de siguranță și de evacuare, precum și analiza eficienței energetice a sistemului de iluminat (LENI — Lighting Energy Numeric Indicator) — realizată pe baza geometriei spațiilor, a proprietăților de reflexie a finisajelor și a fotometriilor corpurilor de iluminat (fișiere IES/LDT) asociate elementelor din modelele de arhitectură și instalații electrice, cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare și cu cerințele din normativele aplicabile, în vederea fundamentării soluțiilor de iluminat, a memoriilor tehnice și a coordonării cu specialitatea de instalații electrice.

Analiza și dimensionarea rețelei electrice de curenți tari și slabi presupune utilizarea modelelor informaționale pentru fundamentarea soluțiilor tehnice ale instalațiilor electrice — calculul de dimensionare a circuitelor (secțiuni de cabluri, protecții, căderi de tensiune), bilanțul energetic și calculul puterilor instalate și absorbite, analiza de scurtcircuit și verificarea protecțiilor, calculul iluminatului (niveluri de iluminare, uniformitate, indici de redare a culorilor), dimensionarea instalațiilor de protecție (împământare, paratrăsnet, protecție la supratensiuni), precum și dimensionarea sistemelor de curenți slabi (rețele de date, detecție și semnalizare incendiu, control acces, supraveghere video) — realizate pe baza atributelor și a topologiei elementelor din modelele de instalații electrice, cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare și cu cerințele din normativele aplicabile (I7, NP-061, NTE etc.), în vederea fundamentării soluțiilor de proiectare, a memoriilor tehnice și a coordonării cu celelalte specialități.

Utilizarea modelelor informaționale pentru fundamentarea altor analize și calcule inginerești care nu intră în sfera CUB-urilor dedicate explicit unei specialități, dar care pot fi necesare în funcție de specificul, complexitatea sau destinația proiectului — analize acustice (izolare la zgomot aerian și de impact, timp de reverberație, hărți de zgomot pentru spații cu cerințe speciale precum săli de concert, săli de conferință, spații de învățământ), analize de dinamica fluidelor (CFD — Computational Fluid Dynamics) pentru studiul curgerii aerului interior și exterior (confort termic, ventilare naturală, dispersia poluanților, încărcări de vânt), analize de propagare a fumului și a focului pentru clădiri cu cerințe speciale de securitate la incendiu, analize de evacuare a persoanelor (simulări de fluxuri pietonale în clădiri publice, evenimente, transport), analize de vibrații (de la trafic, utilaje, activități industriale), analize geotehnice avansate (interacțiunea sol–structură, tasări diferențiate), analize de durabilitate a materialelor și elementelor de construcție, precum și alte analize multidisciplinare specifice tipului de proiect — realizate prin transferul datelor din modelele informaționale către aplicații specializate de calcul, cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare și cu cerințele specifice ale analizei, în vederea fundamentării unor decizii de proiectare argumentate științific și a respectării cerințelor speciale ale proiectului.

Coordonarea 3D și detectarea interferențelor presupune verificarea integrată a modelelor informaționale aferente diferitelor specialități (arhitectură, structură, instalații, rețele edilitare, lucrări de artă etc.) prin federarea acestora într-un model coordonat și identificarea automată a conflictelor — interferențe geometrice dure (suprapuneri fizice între elemente, de ex. tubulatură care traversează o grindă), interferențe geometrice de toleranță (exemplu: o fereastră are deschiderea blocată de un stâlp, sau spațiul de servisabilitate pentru un CTA este obturat de alte instalații) și interferențe temporale (exemplu: spațiul nu mai permite montajul echipamentelor și/sau sistemelor construite). Nivelul de detaliere geometrică și de informație (LOIN) trebuie să fie suficient pentru detectarea interferențelor.

Utilizarea modelelor informaționale pentru verificarea automată/semi-automată a conformității acestora cu cerințele de informații ale proiectului și cu cerințele funcționale și tehnice asumate prin nota conceptuală și tema de proiectare — verificarea conformității cu cerințele de informații (EIR — Exchange Information Requirements), verificarea structurii și a clasificărilor elementelor din model (denumiri, atribute, seturi de proprietăți), verificarea completitudinii informaționale la fiecare moment de schimb (data drop), verificarea conformării funcționale cu tema de proiectare (suprafețe, funcțiuni, dotări, indicatori funcționali), verificarea conformității cu indicatorii tehnico-economici asumați prin nota conceptuală, verificarea respectării regulilor de modelare (convenții de denumire, structură de fișiere, sisteme de coordonate) și generarea de rapoarte de conformitate gestionate în mediul comun de date (CDE) — realizate prin instrumente de verificare automată (model checking) pe baza unor seturi de reguli codificate, (spre exemplu, prin IDS - information delivery specification) cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare, în vederea asigurării calității informaționale a livrabilelor BIM și openBIM și a fundamentării deciziilor de acceptare a modelelor de către beneficiar.

Conformarea la igienă, sănătate și mediul înconjurător presupune utilizarea modelelor informaționale pentru verificarea respectării cerințelor esențiale aplicabile construcției în raport cu sănătatea ocupanților și protecția mediului — calitatea aerului interior (ventilație, evacuarea noxelor, controlul umidității), iluminatul natural și artificial al spațiilor ocupate, confortul higrotermic și acustic, gestionarea apelor uzate și a deșeurilor, utilizarea materialelor cu impact redus asupra sănătății (clasificări COV, certificări de produs), precum și integrarea în mediul natural (suprafețe permeabile, spații verzi, gestionarea apelor pluviale, impact asupra biodiversității) — pe baza atributelor și a clasificărilor asociate elementelor din modele, cu un nivel de detaliere (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare și cu cerințele aplicabile din legislația în vigoare (Legea 10/1995 — cerința esențială C, normativele de igienă, reglementările de protecție a mediului), în vederea fundamentării soluțiilor de proiectare și a documentațiilor pentru avizele și acordurile de mediu.

Utilizarea modelelor informaționale pentru analiza și verificarea soluțiilor de siguranță și accesibilitate în exploatarea construcției și a amplasamentului — analiza acceselor pietonale (scări, rampe, paliere, lățimi libere de circulație), verificarea accesibilității pentru persoane cu dizabilități (gabarite de manevră, dotări specifice), analiza elementelor de siguranță în exploatare (balustrade și parapete, suprafețe antiderapante, parazăpezi), analiza acceselor și circulațiilor auto (raze de bracaj, declivități, gabarite, vizibilitate) și dimensionarea parcajelor (număr și tip de locuri, locuri dedicate persoanelor cu dizabilități și vehiculelor electrice) — realizate pe baza atributelor geometrice ale elementelor din modelele de arhitectură, sistematizare verticală și drumuri, cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare și cu cerințele normativelor aplicabile, în vederea fundamentării soluțiilor de proiectare, a memoriilor tehnice și a documentațiilor pentru avizare.

Utilizarea modelelor informaționale pentru analiza și fundamentarea soluțiilor de protecție și securitate la incendiu — analiza fluxurilor și a căilor de evacuare (lățimi libere, distanțe maxime de evacuare, număr de fluxuri, dimensionarea ușilor, scărilor și a căilor de evacuare), analiza compartimentării antifoc (delimitarea compartimentelor de incendiu, suprafețe maxime admise, elemente de separare cu rezistență la foc), verificarea funcțiunilor și a încadrării în nivelurile de stabilitate și clasele de risc de incendiu, analiza accesului forțelor de intervenție (drumuri și platforme pentru autospeciale, distanțe de acces, surse de apă pentru stingere), verificarea echipării cu instalații de detecție, semnalizare și stingere a incendiilor (corelarea cu modelele de instalații), analiza sistemelor de evacuare a fumului și gazelor fierbinți (desfumare naturală sau mecanică), precum și verificarea iluminatului de siguranță și a marcajelor de evacuare — realizate pe baza atributelor geometrice și funcționale ale elementelor din modelele de arhitectură și instalații, cu un nivel de detaliere (LOG/LOI) suficient și cu cerințele normativelor aplicabile, în vederea fundamentării soluțiilor de proiectare, a scenariului de securitate la incendiu și a documentațiilor pentru avizul/autorizația PSI.

Procesul de generare a livrabilelor - a documentației tehnice extrase din modelele informaționale (native, federate sau integrate) — planșe 2D (planuri, secțiuni, fațade, detalii, scheme de instalații, profile longitudinale și transversale, axonometrii, desfășurate, etc.) direct din model(ele) informațional(e), iar elementele grafice 2D de tip hașuri, linii, etc, acolo unde este posibil, vor avea referință în elementele 3D. Acest Caz de utilizare BIM este considerat tranzitoriu, pana la actualizarea legislației și adopția Digital Building Permits bazate pe modele BIM și openBIM la scară largă. Informațiile din model(ele) informațional(e) pot fi extrase și conectate la Piesele Scrise (liste de cantități, specificații tehnice și fișe de echipamente, rapoarte de coordonare) după capabilitățile BIM Authoring/Management Tool.

Extragerea cantităților presupune obținerea, direct din modelele informaționale, a cantităților de elemente, materiale și lucrări necesare pentru fundamentarea antemăsurătorilor — cantități geometrice (lungimi, suprafețe, volume), cantități pe categorii de elemente (număr de bucăți, marcă, diametre, greutăți, după caz) și cantități pe categorii de lucrări. Acestea pot fi corelate cu articolele de deviz (CUB emergent) — extrase pe baza atributelor și a clasificărilor asociate elementelor din model, cu un nivel de detaliere (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare, în vederea obținerii unor cantități verificabile și trasabile la sursă.

Vizualizarea și marketingul presupun utilizarea modelelor informaționale pentru producerea de materiale de prezentare și comunicare destinate beneficiarului, factorilor de decizie și publicului larg — randări statice fotorealiste (exterioare și interioare), animații și fly-through-uri, vederi panoramice 360°, machete digitale interactive, experiențe de realitate virtuală (VR) și realitate augmentată (AR), precum și materiale grafice de prezentare pentru consultări publice, avizări sau promovarea proiectului — generate pe baza modelelor de specialitate (în special arhitectură, sistematizare verticală și amenajări exterioare), cu un nivel de detaliere (LOG/LOD) corelat cu scopul comunicării vizate, fără a substitui rolul tehnic al modelelor de proiectare și fără a constitui sursă pentru extragerea de cantități sau verificări de conformitate.

Utilizarea modelelor informaționale pentru estimarea costurilor proiectului prin asocierea cantităților extrase din model (CUB30) cu informații de cost provenite din baze de date specializate sau din articole de deviz — estimarea costurilor pe categorii de lucrări și materiale, fundamentarea devizului general și a devizelor pe obiect conform structurii HG 907, estimarea pe faze de proiectare cu nivel de incertitudine corelat cu maturitatea informației, analiza comparativă a soluțiilor alternative, urmărirea evoluției costurilor între faze și integrarea cu indicatorii tehnico-economici asumați prin cererea de finanțare — realizate pe baza atributelor și clasificărilor asociate elementelor din modelele de specialitate, cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare, în vederea fundamentării deciziilor de proiectare și a documentațiilor pentru finanțare, cu mențiunea că fluxurile de informații nu sunt conectate (emergent)

Utilizarea modelelor informaționale openBIM pentru obținerea avizelor și a autorizației de construire prin verificarea automată/semi- automată a conformității cu normele, regulamentele de urbanism și legislația aplicabilă (model checking/code checking) — verificarea încadrării urbanistice, verificarea conformității funcționale și dimensionale în raport cu reglementările specifice tipului de construcție, verificarea respectării servituților și a zonelor de protecție (drumuri, rețele edilitare, monumente, zone naturale protejate) și transmiterea modelelor și a documentațiilor către autoritățile emitente prin platforme digitale dedicate — realizate pe baza atributelor geometrice și semantice ale elementelor din modelele de specialitate (în special arhitectură, sistematizare verticală și topografie), cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare (DTAC) și cu cerințele specifice ale autorităților emitente, în vederea eficientizării procesului de avizare/autorizare, reducerii erorilor și asigurării trasabilității verificărilor.

Utilizarea modelelor informaționale pentru generarea informației digitale necesare fabricării materialelor, elementelor și ansamblurilor în proces industrializat — transferul direct al geometriei și al atributelor din modelul informațional către echipamentele de fabricare (CAM — Computer-Aided Manufacturing), generarea fișierelor de fabricație specifice (CNC, debitare laser, waterjet, plasmă, fabricare aditivă/3D printing, debitare și fasonare armături), detalierea elementelor prefabricate (panouri de fațadă, elemente structurale prefabricate din beton sau metal, module volumetrice, tâmplării, mobilier custom), integrarea cu fluxurile de producție ale fabricilor (planificare, gestiune materii prime, urmărirea loturilor), trasabilitatea elementelor fabricate prin marcaje digitale (coduri QR, RFID) corelate cu modelul informațional, precum și coordonarea logistică a livrării și montajului pe șantier — realizate pe baza atributelor geometrice și tehnice ale elementelor din modelele de specialitate, cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corespunzător fabricării (de regulă LOD 400 sau echivalent), în vederea reducerii erorilor de execuție, optimizării consumurilor de materiale, scurtării duratelor de execuție și asigurării calității constante a elementelor produse.

Utilizarea modelelor informaționale 4D (model 3D al elementelor permanente ale proiectului, corelat cu dimensiunea temporală) pentru planificarea secvenței de construcție a obiectivului — asocierea elementelor din model cu activitățile graficului de execuție (legătura model– WBS–grafic Gantt), simularea vizuală a desfășurării lucrărilor pe etape de execuție, identificarea dependențelor și a conflictelor temporale între activități, analiza scenariilor alternative de execuție și optimizarea duratelor, planificarea etapelor de ocupare sau de remodelare/extindere cu păstrarea funcționalității în zonele neafectate, precum și comunicarea vizuală a planului de execuție către beneficiar și părțile interesate — realizate pe baza atributelor elementelor din modelele de specialitate, corelate cu graficul de execuție, cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corelat cu faza de proiectare, în vederea fundamentării deciziilor de execuție și a optimizării calendarului proiectului.

Utilizarea modelelor informaționale pentru planificarea grafică a organizării amplasamentului pe durata execuției — utilizând CUB 1, 2, 3, 4 (elementele existente pe amplasament care influențează execuția – sol, construcții, vegetație, rețele edilitare, accese), planificarea amplasării și deplasării utilajelor (macarale, autobetoniere, excavatoare — cu raze de acțiune și gabarite), planificarea fluxurilor de circulație pe șantier (căi de acces pentru aprovizionare, circulații pietonale, zone de parcare), gestiunea evoluției organizării de șantier pe etape de execuție (configurații diferite pentru faze diferite ale lucrărilor), estimarea costurilor și a resurselor asociate organizării de șantier (forță de muncă, materiale, închirieri de utilaje), precum și analiza riscurilor de siguranță și a interferențelor cu vecinătățile — realizate pe baza atributelor geometrice ale elementelor existente, temporare și propuse, cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corelat cu faza proiectului și cu complexitatea amplasamentului, în vederea fundamentării proiectului de organizare de execuție, a reducerii riscurilor logistice și a optimizării costurilor de șantier.

Utilizarea modelelor informaționale pentru proiectarea și analiza sistemelor constructive auxiliare necesare execuției lucrărilor — proiectarea cofrajelor, a schelelor și eșafodajelor, a sprijinirilor și susținerilor temporare, a sistemelor de vitraj și fațade complexe, a sistemelor de ridicare și manipulare a elementelor, analiza interferențelor cu elementele permanente, verificarea structurală a sistemelor temporare și planificarea utilizării și reutilizării componentelor — realizate pe baza atributelor elementelor din modelele de specialitate, corelate cu CUB36 (organizarea amplasamentului) și CUB35 (planificarea etapelor), cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corespunzător execuției, în vederea optimizării soluțiilor de execuție, reducerii costurilor cu sistemele auxiliare și asigurării siguranței.

Utilizarea modelelor informaționale pentru monitorizarea, controlul și gestiunea execuției lucrărilor de construcție — urmărirea progresului fizic prin actualizarea periodică a modelului „as-built” și compararea cu modelul „as-planned”, captarea stării reale a execuției prin tehnologii de captare a realității (scanare LIDAR, fotogrametrie, drone, 360 cams), verificarea conformității execuției cu specificațiile tehnice și reglementările aplicabile, identificarea abaterilor geometrice și calitative față de model și raportarea în mediul comun de date (CDE), fundamentarea situațiilor de plată prin corelarea cantităților executate cu graficul și cu devizul, gestiunea controlului calității (probe, încercări, certificate de conformitate) și a cerințelor de siguranță pe șantier, precum și raportarea stadiului către beneficiar și părțile interesate — realizate pe baza atributelor elementelor din modelele de specialitate, corelate cu CUB35 (planificarea etapelor) și CUB36 (organizarea amplasamentului), cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corespunzător execuției, în vederea controlului riguros al calității, costurilor și termenelor.

Utilizarea modelelor informaționale pentru reprezentarea fidelă a condițiilor fizice reale ale elementelor componente ale construcției, la finalizarea execuției — actualizarea modelului de proiectare cu modificările survenite în execuție (dispoziții de șantier, variații dimensionale), captarea stării finale a construcției prin tehnologii de captare a realității (scanare LIDAR, fotogrametrie, drone), îmbogățirea elementelor cu informații specifice exploatării (fabricant, marcă, model, număr de serie, date de punere în funcțiune, durată de viață estimată), atașarea documentației tehnice (fișe tehnice, certificate de conformitate, declarații de performanță, instrucțiuni de utilizare și mentenanță, garanții), structurarea informației conform standardelor de schimb pentru exploatare (de ex. COBie), precum și transferul datelor către sisteme specializate de management al activelor (CAFM, CMMS, IWMS) — realizat pe baza modelului final de execuție validat, cu un nivel de detaliere geometrică și informațională (LOG/LOI) corespunzător exploatării, în vederea constituirii unui activ digital al construcției care să susțină procesele ulterioare de operare și mentenanță.